1.    Haltera cu zurgălăi

2.    Apus de şoareci

3.    Fotografie cu urs

 

 

 

 

 

Haltera  cu  zurgălăi

 

încep acum o poveste mi-am luat şi chitara

nu ştiu să cânt nimic la ea dar asta

se va vedea mai târziu cu aceeaşi

precizie cu care în zilele mai senine

se poate vedea dincolo de cămaşa mea

marea

 

1.

 

dar trebuie neapărat să fac asta? şi lumea

şi lumea asta? ce caută aici? de ce

se uită încoace? o să facem cunoştinţă

unii cu alţii? o să ne strângem mâna?

o să mă strângă de gât? o să ne distrăm?

lipseşte cineva? de ce lipseşte? are invitaţie?

e obligatorie

costumaţia? cum funcţionează asta?

sunt prea curios? nu sunt prea

curios? cine vă spune asta? are invitaţie? are

un nod în gât? o cravată? dar e frumos

şi sensibil e frumos şi albastru

trompetistul de ce nu-l puneţi pe el? chiar

trebuie să-l cumpăr? dar eu mă sperii

tare de tot cînd apare în dreptul meu ce mă fac?

ce caută aici? animalule? dar dacă nu mă pot abţine

şi-ncep să vă mint? ce plictisitor? ce caută

berea asta în mine? are invitaţie? măcar s-a spălat

pe mâini? au băgat şi la chioşc? atunci

de ce-a căzut în bazin? avea invitaţie?

spuneţi c-ajunge o barcă? cum funcţionează asta?

vă ajutaţi cu mâinile? ce plictisitor? dar cum

reuşiţi asta? durează mult cursul? e tânăr instructorul?

bea? are şi câţiva prieteni drăguţi? dar cum puteţi

să-i înghiţiţi pe toţi? puneţi puţină sare? presăraţi

cu degetul dumneavoastră personal? n-aveţi o senzaţie

de jenă? nu vă vede lumea? porcule? ce caută ăsta aici?

cum funcţionează? nu ştiu dragă nu mă plictisi cu

întrebările astea stupide?

 

2.

 

1 octombrie 1998 – Constanţa:

am mâinile albe şi cu ele dezbrac ceva

deasupra e destul de senin chestiile ciripesc

e cald întuneric sensibil planeta

a luat suficient distonocalm doar eu

şi cu mâinile mele albe

palpând fireşte

pe altcineva

s-a apropiat prea mult de mine se va

lipi de mine? sunt calm şi

hazliu: nu-mi văd halatul şi nu ştiu

ce pradă în nu ştiu ce umbre sub nu ştiu care jungher

îşi va înăbuşi strigătul îşi va suge conturul îşi va

ucide vânătorul

ea mă ascultă acum şi în auzul ei

e un fel de săgeată şi-n vârful săgeţii ei

e un fel de iubire

am mânile albe sunt chiar în faţa mea

amândouă

atârnă în botul unei arătări

ce faci boule strig către arătare pune-mi-le la loc

nu sunt eu acela face arătarea eu sunt tristeţul

şi mâinile mele albe pleosc sar cât colo ca nişte caşcavaluri

şi mâinile mele roz vin ca proastele să le ţină locul

care tristeţ? nu cumva ăla

cu colţi de argint? (fac eu şi mai hazliu) doamne!

şi dumnezeu hop se şi prezintă în faţa mea

înfăşurat regulamentar într-un norişor de cotton 100 % alb

chiar e cotton? 100 %? alb? (fac eu pe niznaiul)

şi-mi pune mâinile la loc ca să-l pipăi să mă convingă

mda e cotton dar eu de colo: mă

tu nu eşti cine pretinzi a fi!

ba da ba da se agită el e clar că minte

serios? încântat ! – îi mai spun

şi cobor până jos să-mi cumpăr nişte ţigări

în loc de debit găsesc o benzinărie e joi uitasem

e joi şi-aş putea crăpa chiar acum

ca tu scumpete soarele meu înstelat să-mi spui:

“cu finalul ăsta ai dat lovitura dar ce păcat

c-ai uitat să te

escamotezi”

 

3.

 

care domnule

aia?

aia bine croită?

au băgat-o la chioşc?

cum s-a putut una ca asta?

păi n-avea sos pe gât?

avea rude-n Constanţa?

ce-i aia Constanţa?

ajută la

şi la...?

dar se ia la spălat?

credeţi că merge la sigur?

n-aveţi nici o îndoială în acest sens?

cum mă vedeţi şi cum vă văd?

vă văd?

 

4.

 

14 septembrie 1998 – kilometrul 4-5

în ziua aceea deşi n-avea absolut nici un motiv

Marta s-a dus să cumpere ceva de-ale gurii

câteva rujuri ar fi fost de ajuns dar ea

plecase cu bicicleta (teribil îi place să se

răzgândească)

drumul pe care a apucat

probabil ducea undeva îmi amintesc vag

am urmărit-o câtăva vreme totul curgea

destul de precis în urmă

încât mi-am zis că desigur mergem spre locul

din care vin toate lucrurile încât acolo fireşte

nu vom găsi nimic de-aceea acolo

noi doi vom umple tot locul

cu mine şi cu ea de aceea la naiba sigur că ne vom iubi

şi inima prinse a tresări

dar din ce în ce mai rar cu vizitele

de la mine din piept mă înţeleg bine

aşa că am scos-o frumos şi am pus-o jos

să facă şi ea o ispravă prin împrejurimi

erau o puzderie de maci (teribil îmi plac

ifosele astea mai ales cînd sunt încercuit)

am smuls câţiva n-am vrut îmi pare teribil de rău

apoi mâna nu s-a putut opri

am făcut mai întâi bucheţel un buchet mai apoi bucheţoi apoi

altul până la urmă s-a adunat o claie o

îndesam cu furca să încapă mai mulţi

şi claia creştea începu să semene

tot mai mult cu o clopotniţă

pe care-o cunosc de cînd era mică şi o băteau toţi

chiar şi vîntul dar acuma fireşte nimic

nu mă mai putea opri astfel încît mai întîi

veni în dreptul acelui munte un câine

sălbatic se întinse la picioarele mele şi

nu se mai trezi

vâlvătaia creştea tot mai sus pârjolea

păsările ardeau în ea ca nişte fotografii vechi

şi-n clipele acelea deşi –pe cerboaicele- n-aveam

nici un chef

am dus o mână la frunte şi am văzut

o mînă ducîndu-se la frunte

 

5.

 

cum?

a venit şi domnul ministru?

dar la bazin cine-a mai rămas?

cum

n-a căzut încă-n bazin?

de necrezut?

are pile?

are şi-o cruciuliţă la gît?

e originală?

cît să şi coste dacă-i pe-aşa?

ce ştie să facă?

alungă moliile?

ajută şi usturoiul?

aşadar are pe cineva sus pus?

e chiar unchiul lui?

chiar are un unchi ştiţi din sursă sigură?

ce-i drept nu arăta deloc?

pare atît de tînăr?

şi dumneavoastră gândeaţi la fel?

doar nu citiţi gândurile?

ba da le citiţi?

şi cum daţi pagina?

 

6.

 

doar pentru tine mai coboram din balenă

şi-ţi aduceam paharul cu apă

mai tîrziu coborai şi tu

dar numai un pic din vârful pleoapelor

eşti fericită te întrebam şi eu ca să mai schimb subiectul

da scumpule scump al dracului 

răspundea cineva din dreptul tău

putea fi oricine oricine la

uşă sunase şi-o tanti şi nu i-am deschis

sunase şi-un nene pe care nu l-am ucis

aveam în mîini chiar mai multe

pahare cu apă dar nici tu nu mai biruiai cu

plînsul parcă erai un termos iar prin

balenă treceau tot felul

de lucruri ceva mai tîrziu deja pluteau

pe unele dintre ele nu le văzusem niciodată

treceau toate pe lângă mine

treceau degeaba

aveam oasele pline

cu pahare de apă trăgeam tuburi

furtune să fiu mai rapid mai bun

mai înalt mai aproape de soarele meu înstelat

să sting tot

să sting tot

 

7.

 

cinaţi şi-n seara aceasta?

de necrezut?

Unde încape atâta mâncare?

aveţi şi frigider? aţi încercat

şi cu un şerveţel şi n-a mers?

n-aţi tamponat puţin în zona aia?

nu se potriveşte?

aţi probat şi zâmbetul ăla nou?

nu vi l-a recomandat medicul?

nu au decât numere mici?

sunteţi atât de

inepuizabilă? de ăă

multă?

porcule?

mitocanule?

dacă doriţi să ştiţi puteam şi eu să gafez

dar nu m-a lăsat conştiinţa?

 

8.

 

într-o primăvară pe la amiază

cred că-n 94 sau ceva mai devreme

m-am întâlnit cu moartea

aşa dintr-odată stătea

închisă în debara

în debaraua aia la demisol

ce faci tanti acolo e treaba mea ce fac mi-a

răspuns dar de ce-i încuiată uşa pe dinafară o

întrebai închid uşa pe care

parte-mi place zise ea dar ce vânt

te-a cules din maidane

mi-a venit timpul cred că m-am făcut

mare

aproape c-am ajuns pe partea cealaltă a mea

dacă ies dincolo poate trebuie

să mă însor?

să te ce? dar tumbele

ţi le-ai făcut? şi uite-aşa se zgîlţîia uşa

cînd mă întreba asta la care eu:

ce tumbe tanti am crescut prea mult

mă dau cu capul de lustră cînd alerg după marta iar

ea face bă tu la lustră să nu care cumva

să te-ntinzi că te joc în coasă auzi?

la care proasta de Marta şi ea: ce joc e ăsta?

vreau şi eu!

 

şi uite acum ai aflat ce-i cu mine

vrei să fii bun

să mă dezlipeşti din fleacurile astea

vrei să fii bun

să mă ţii treaz încă un pic

şi dacă nu te grăbeşti am să-ţi spun un basm:

era odată o piatră

nici prea mare nici prea mică nu era piatra aia

să zicem că era cât o mandarină dar trasă rău la faţă

vine unul într-o zi şi-i trage un şut şi ce crezi

că i-a trecut pietrei prin cap?

a crezut că

înaintează

 

9.

 

dragoste într-o zi am să-ţi spun

cât de mult ţi se potriveşte acest sentiment e păcat

că nu-l porţi îţi vine la fix

chiar dacă-n părţi arată puţin uzat

de cel care l-a purtat înaintea ta

trânteşti pe deasupra un pulovăr nici

n-o să se vadă nici n-ai idee

câţi se îmbracă astăzi la solduri

trântesc pe deasupra un plasture şi merg mai departe

zici că s-au născut îmbrăcaţi

în chestiile astea fireşte

se întâmplă să fie mînecile puţin mai mici

sau gulerul să intre niţel la apă să te strîngă la gît

deschizi un nasture să mai respiri mai

pui şi tu o maletă să nu se vadă

locurile prin care ţi s-a julit gâtlejul fireşte

dai şi cu spray când mirosul de naftalină

când izul celui care l-a purtat înaintea ta e prea

insistent spray-ul e un fleşculeţ atât de util dragoste

e o cheie franceză se potriveşte la orice fel de cadavru

există mereu un colţişor din noi care putrezeşte şi

trebuie parfumat cât nu se-ntinde vestea dar ce frumos

dragoste acest sentiment mare şi lucios ca un lighean

dar dragoste tu să ai grijă nu-l scăpa din mîini

când urci scările pînă la mine

ies toţi vecinii o să facă scandal

deşi mie unul chiar şi acest sunet îmi pare

că are un farmec aparte îmi aminteşte de cerul nopţii

care trânteşte stelele în ghiolul Tăbăcăriei

 

10.

 

11 februarie 1973 – crucişătorul Tic-Tac

cer senin nimeni nu mişcă dar

suntem atacaţi de un spleen interstelar

coafura mea se dezvoltă surprinzător

- nu trageţi, sunt căpitan!

- nici eu nu mă simt prea bine

n-ai o ţigară?

- n-o dau nici în ruptul capului

- serios? ia dă ţestul încoace!

i-l dau

- încearcă-l! se potriveşte? se roteşte?

- vrei să te demachiezi? nu suport muştele astea

- sînt gene

- sînt gene?

- îmi cresc peste tot nu ştiu

ce să mă fac

- acum te-ai găsit? când e covorul curat?

- ce naiv şi ăsta!

la covor mă refer

 

11.

 

aveam la dispoziţie foarte puţin

cuţit ca să mă-ncurc cu orice drumeţ

înspăimântător?

să fiu atent la fiecare

blană pe parcursul desfăşurării

ei? am urcat

scările şi am găsit uşa? era

înaltă era destul

de încuiată? avea destulă

rugină la subţioară? era destul

de sătulă mâncase destul

personal? iar eu eram destul

de ultimul? aveam destule

mâini ca s-o conving suficient

de brusc? dar nu i-a spus nimeni?

cine va adormi destul

de repede pe pîntecul ei inundat

de emoţii? de ce i-aţi ascuns

că am şi mâner că am aluniţă

fermecătoare pe mâner? că acesta

din jurul meu e un poster ce se zbate uşor

când suflă vîntul se poate

rupe? că la început eram atît

de mulţi şi apoi ne-a dezlipit câte-o palidă

domnişoară? cu faţa în jos

s-a culcat cu noi

între silabe minuscule?

 

12.

 

era dificilă

fereastra făceam o dantelă cu dinţii

nu mă mai săturam de ea era atît de albastră

fereastra şi ea se apăra cu mâinile prin

ea se vedeau câteva dansuri treceau

cu câini dar râdea în acelaşi timp zdrenţuind

aerul dar cădea în acelaşi timp peste mine

treceau primele troleibuze mai şi frânau

într-o fantă la etajul 3 ceva

ca o lumină zgâlţâia tavanul

era prea

imensă?

 

13.

 

sunt tânăr am ţevile pline

din pivniţă până la cometă răzbate un fel de idee

fantastică pe care o uit mereu totuşi îmi fac curaj

şi sap o tranşee de carne sub fereastra ta fireşte

vecinii au trecut deja pe aici au căzut

de acord să-şi bată covoarele între anumite ore

apoi să le mângâie să le ceară iertare sub cerurile

acelea mici de var licăresc tot atîtea stele

noaptea se umple de umeri şi epoleţi de mareşali

eu sunt tânăr voi fi preşedinte

n-am învins pe nimeni n-am bătut

nici măcar la maşina de scris vreo carte dar am

publicat pentru tine o grămadă

de saltele erotice

am scos pentru tine cîteva volume

de sânge

din epicardul meu personal ţi-am spus că sunt

tânăr voi fi preşedintele

nimicului euforic

 

14.

 

câte staţii mai sunt?

vreau să mă dau jos din

pat?

asta-mi va lua o grămadă de

timp?

sunt îngrijorată?

îmi trebuie un implant?

dar dragostea adevărată?

vreau şi eu reţeta asta cum

procedez?

se ia o jumătate de batistă

se împătureşte se pune la

ochi? apoi presărăm

cîteva cărămizi pe

de-asupra? n-ar trebui

să le marinăm?

nu