Medicina internă este un domeniu foarte vast care necesită atât cunoşterea amanunţită a mecanismelor fiziopatologice cât şi o largă experienţă dată de o cazuistică foarte bogată.

În ultimele decenii, medicina asistă la o serie de mutaţii extraordinare, la fel de importante din punct de istoric cu trecerea progresivă, iniţiată de Renaştere, de la medicina de tip gallenic bazată pe teoria celor 4 umori la medicina experimentală, ale caror baze au fost puse abia în secolul trecut de Claude Bernard.

Această "nouă Renaştere" din domeniul medical, datorată mai ales exploziei informaţionale, promovează înlocuirea treptată a medicinii de tip empiric în care decizia medicului se bazează în principal pe "flerul" şi experienţa personală cu o medicină cu o bază ştiinţifică solidă în care deciziile sunt fundamentate pe rezultatele unor experimente clinice validate prin metode statistice extrem de riguroase.

Această "evidence based medicine" cum este numită în revistele de specialitate noua metodă, nu este o modă trecătoare ci reprezintă o schimbare radicală în practicarea medicinii contemporane.